hǎinèi
Look at other dictionaries:
haină — HÁINĂ, haine, s.f. 1. (La pl.) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbăteşti. ♢ Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou (şi vestă). ♦ (La sg.) Îmbrăcăminte bărbătească pentru partea… … Dicționar Român
Shan Hai Jing — Shanhaijing illustration of Nüwa … Wikipedia
Liste des textes de la Chine antique — Voici une Liste des textes de la Chine antique (en hanyu pinyin) et caractères traditionnels: Baihu tong 白虎通 Cantongqi 參同契 Chuci 楚辭 Chunqiu 春秋 Chunqiu fanlu 春秋繁露 Chunqiu Gongyang zhuan 春秋公羊傳 Chunqiu Guliang zhuan 春秋穀梁傳 Chunqiu shiyu 春秋事語 Da Dai… … Wikipédia en Français
háinã — s. f., g. d. art. háinei; pl. háine … Romanian orthography
chimonou — CHIMONÓU, chimonouri, s.n. 1. Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr o singură bucată cu restul hainei. ♢ (Adjectival, invar.) Bluză chimono. 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat cu mâneci foarte largi sau, p. ext., haină femeiască de… … Dicționar Român
covârgic — covârgíc s.m. sg.(reg.) fâşie de blană albă de miel (cu lână măruntă), care se aplică pe la mâneci, pe la gât şi pe la clinurile hainei; chivirgic, primb. Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
cârpeală — CÂRPEÁLĂ, cârpeli, s.f. Faptul de a cârpi (ceva sau pe cineva); (în special) reparaţie sumară sau prost executată; cârpitură. – Cârpi + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂRPEÁLĂ s. v. cârpitură. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
glugă — GLÚGĂ, glugi, s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte în formă de pungă conică, care acoperă capul pentru a l feri de ploaie, de frig etc. 2. Grămadă de snopi, de ştiuleţi de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se aşază în picioare, în forma unei… … Dicționar Român
poală — POÁLĂ, poale, s.f. I. 1. Partea de jos a unui veşmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte (încheiate în faţă); tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte; partea de la talie în jos, mai larga, a unor veşminte; (pop.) fustă. ♢ loc. adv. La… … Dicționar Român
polcă — PÓLCĂ1, polci, s.f. (reg.) Haină femeiască de stofă (căptuşită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la ţară. – Din rus. pol ka poală a hainei . Trimis de oprocopiuc, 29.03.2004. Sursa: DEX 98 PÓLCĂ2, polci, s.f.… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român